| Fii destept! | |
Sursele noastre spun ca anul acesta vom avea mult mai multe modele de boarduri in magazine, si chiar marci de renume. Sansele sa gasesti un snowboard care sa fie perfect pentru tine raman apropiate de sansele pe care le ai la ruleta rusesca.
Ce poti face sa iti ajuti norocul:Prima regula: alegerea unui snowboard nu inseamna in nici un caz compararea desenelor si cumpararea celui mai frumos, exotic sau rebel dintre acestea. Cu atat mai putin va ajuta gasirea unui idol si cumpararea boardului ce-i poarta numele, indiferent cat de bun snowboarder este acesta. Cel mai important este ca boardul sa se potriveasca dimensiunilor si stilului tau.Indrumarile pe care ti le dam contin termeni in engleza, langa care se afla traducerea in romana. De ce sunt termenii scrisi in primul rand in engleza? Pentru ca asa o sa ii si gasesti atat imprimati pe snowboard, cat si in descrierile din paginile de internet ale producatorilor sau magazinelor online. |
| Waist Width sau Latimea taliei boardului | |
| Talia este locul in care boardul are latimea cea mai mica.Daca iti iei un board prea lat, va trebui sa te lupti sa stai pe cant, iar daca iti iei unul prea ingust, varfurile de la boots iti vor intra tot timpul in zapada (ceea ce se numeste toe drag) si vei cadea. De multe ori numele modelului de board iti spune daca ai de a face cu o marime speciala: cuvintele Narrow si Wide insotesc numele unui snowboard ingust, respectiv lat.
Ca sa fii sigur ca n-o dai in bara, te poti ghida dupa tabel: |
| Length sau Lungimea boardului | |
La determinarea lungimii intra in calcul in primul rand greutatea si inaltimea ta. Am putea vorbi despre asta ore in sir, dar exista o solutie mai simpla. In urma sondajelor facute cu snowboarderi profesionisti, s-a calculat ca media lungimii boardului este de 90% in raport cu inaltimea lor.
Cu alte cuvinte: inmulteste inaltimea ta cu 0,9 si vei obtine lungimea unui board bun in orice situatie.
Pentru cei care nu agreaza matematica, un board de freeride/all mountain trebuie sa-ti ajunga pina la nas. Daca petreci mult timp facand trickuri in park sau chiar in halfpipe (in cazul fericitilor care se mai dau si in alte tari), alege un snowboard care iti ajunge pina la gura. Daca nu te mai saturi de crestele muntilor si partii nebatute, iti trebuie un board care sa-ti ajunga pina la sprancene. |
| Sidecut sau Curbura boardului | |
Curbura e masurata intr-un mod ciudat. Oricum, nu e cazul sa te apuci sa o masori tu, calculele sint deja facute de producator si de obicei sunt imprimate pe snowboard.
Indiferent daca se calculeaza dupa adancime sau dupa raza cercului tangent la curbura, se aplica regula “mai mare inseamna mai mic”. Un numar mai mic reiesit in urma masuratorii inseamna de fapt ca snowboardul are o curbura mai mare. O curbura mare inseamna ca boardul va vira mai repede, adica in viraje strinse, ascutite.
Un numar mai mare rezultat la masuratoare inseamna o curbura mai mica, ceea ce presupune o mai lenta initiere si o efectuare a virajului.Concluzia se impune de la sine:
Daca iti plac viteza si virajele largi sau daca petreci multi timp in snowpark, alege un snowboard cu curbura mai mica (adica numar mai mare). Avantaje: o stabilitate buna si sanse mai mici sa iti agate cantul cind faci sarituri.
Daca iti plac virajele strinse sau daca petreci mult timp in halfpipe trebuie sa iti iei un snowboard cu curbura mare (deci un numar mai mic). Avantaje: reactia rapida a boardului si control mai bun al tranzitiilor de pe un cant pe celalalt in halfpipe. |
| Core material, adica materialul din care e facut miezul | |
Determina greutatea, capacitatea de absorbtie a vibratiilor, stabilitatea si rezistenta snowboardului.
Lemnul si materialele compozite in diferite combinatii sint reteta folosita de cele mai multe ori pentru miezul boardului. Materialele compozite includ: fibra de sticla, fibra de carbon, kevlar etc.
Pentru un board ultra usor si rezistent se foloseste o structura formata din faguri de carbon. Diferenta de pret va fi insa notabila. |
| Flex sau flexibilitatea | |
Aici sint doua aspecte: flexul longitudinal si flexul de rasucire (torsional).
Este un factor foarte important in relatie cu greutatea ta. Un board care este prea moale (soft) pentru cineva care cantareste 90 kg, cu siguranta nu va fi moale pentru o persoana de 60 kg. Multe companii producatoare ofera informatii despre flexibilitatea boardurilor pe care le fabrica, de obicei ca o apreciere pe o scara de la 1 la 5 (1 fiind mai moale si 5 cel mai tare, stiff).
Un snowboard mai moale, la viteze mici, se adapteaza mai usor traseului si raspunde repede la comenzi, in timp ce la viteze mari poate sa vibreze si sa derapeze. Pentru incepatori este recomandat ca primul board sa fie mai moale.
Un snowboard mai tare este de obicei stabil la viteza mare, iar la viteza mica rapunde mai lent la comenzi. |
| Base materials, adica materialul din care e facuta talpa | |
Determina viteza cu care aluneci, dar si cat de des va trebuie sa repari talpa.
Materialele diferite feluri de plastic P-tex si prin felul in care sint formate se impart in trei categorii mari: extruded, adica turnate, sintered, adica sinterizate si cele cu adaosuri.
Talpile turnate sunt ieftine si nu tocmai recomandate. Sint mai moi, mai incete si necesita mai putina intretinere.
Talpile sinterate sint facute din fragmente mici de P-tex incalzite si comprimate, ceea ce le face sa fie mai rapide, mai dense si mai tari. Trebuie insa ceruite si reparate mult mai des.
Talpile cu adaosuri de carbon, grafit, galium si Electra au o extraordinara rezistenta la caldura indusa prin frecare, ce topeste zapada si reduce alunecarea. Pentru intretinerea lor e nevoie de ceara speciala. |
| Alte sfaturi | |
| Daca e ceva care suna prea bine sa fie adevarat, probabil e o pacaleala.Cu toate acestea Romania este tara tuturor posibilitatilor si uneori poti gasi echimpament vindut la sub jumatate din pretul care l-ar avea in alte tari. Verifica sa nu aiba defecte. Totdeauna intreaba ce garantie se ofera pentru produsul respectiv! Te intereseasa care e perioada de garantie si ce situatii sunt acoperite de aceasta. Documenteaza-te inainte de a cumpara ceva. Alege cateva posibilitati, dupa care studiaza un pic datele oferite de producatori. Adresele de internet ale acestora se afla pe pagina de linkuri. Da un ban in plus pe calitate, dar nu te lasa exploatat! |
| Boarduri folosite | |
Daca te-ai hotarat sa cumperi un snowboard folosit trebuie sa fii atent la posibile defecte. Daca esti incepator roaga un prieten mai experimentat sa vina cu tine la vizionarea boardului.
In primul rand boardul trebuie sa aiba un design (si aici vorbesc de forma, nu de desene) apropiat zilelor noastre, sa nu te trezesti cu un bunic de snowboard de acum 10 ani. Nu ca nu ar fi si el o valoare, dar mai putin pe partie.
Stickerele (abtibildurile) de pe el pot sa arate bine (sau nu), insa in acelasi timp pot ascunde crapaturi sau alte defecte. Verifica fileturile cu un surub. Daca surubul nu intra inseamna ca nu vei putea prinde nici legaturile.
Defectele cele mai vizibile sunt pe talpa si la cant. Daca talpa se poate repara de cele mai multe ori, un cant care a fost smuls are mari sanse sa iasa din nou.
Inca o optiune o reprezinta boardurile care au fost la „Inchirieri” si se scot la vanzare la sfarsitul sezonului. De obicei au preturi atractive, dar nu te astepta sa te tina la vitejii.
In functie de starea boardului si de necesitatile tale vei fi in stare sa hotarasti daca il cumperi sau nu. Un incepator, de exemplu, poate invata si pe un board care a suferit reparatii capitale, insa nu ar avea sens sa dea pe el mai multi bani decat face. |
